Epilepsia, cunoscută în mod obișnuit ca o tulburare de crize, este o afecțiune cerebrală care provoacă crize recurente, inclusiv pierderea conștienței din cauza fluctuațiilor anormale ale activității electrice în celulele nervoase ale creierului.
Cuprins
- Ce este Epilepsia?
- Care sunt Tipurile de Epilepsie?
- Ce Cauzează Epilepsia?
- Care sunt Simptomele Epilepsiei?
- Ce este o Criză de Epilepsie?
- Ce Să Faceți pentru a Preveni Crizele de Epilepsie?
- Cum Se Diagnostichează Epilepsia?
- Cum Se Tratează Epilepsia?
- Stimulator al Nervului Vag (VNS)
- Care sunt Factorii de Risc pentru Epilepsie?
- Întrebări Frecvente Despre Epilepsie
Ce este Epilepsia?
Epilepsia este o afecțiune cerebrală care provoacă crize recurente, inclusiv pierderea conștienței din cauza fluctuațiilor anormale ale activității electrice în celulele nervoase ale creierului. Două sau mai multe crize sunt considerate diagnostic de epilepsie. Epilepsia este o boală care apare în crize. Între crize, pacientul este sănătos. Un pacient care a avut doar o singură criză în viața sa nu este considerat pacient cu epilepsie.
Care sunt Tipurile de Epilepsie?
Epilepsia este împărțită în general în două grupe principale: epilepsii generalizate și epilepsii focale.
Epilepsii Generalizate
Epilepsiile generalizate sunt crize care afectează toate zonele creierului. Cel mai frecvent subtip este epilepsia de absență. În epilepsia de absență, întâlnită frecvent în copilărie, conștiența poate fi pierdută pentru câteva secunde și pacientul începe să privească fix, sau apar contracții ale pleoapelor sau ale mușchilor faciali. Într-un alt subtip, crizele atonice, există o relaxare bruscă a tuturor mușchilor. În crizele tonice, un alt subgrup al epilepsiilor generalizate, spre deosebire de crizele atonice, toți mușchii se contractă și pacientul cade brusc la pământ ca un copac tăiat. Nu există semne de avertizare înainte de epilepsiile atonice și tonice; pacientul nu poate ști unde sau cum va cădea.
Epilepsii Focale
Epilepsiile focale sunt crize care afectează o parte a creierului; unele subtipuri prezintă semne de avertizare. Semnele de avertizare includ o senzație care se ridică din stomac, sentimentul că retrăiți un moment sau frica inexplicabilă. Datorită acestor semne de avertizare, pacientul se poate muta într-un loc sigur înainte de criză.
În ambele tipuri de epilepsie, pot apărea crize cunoscute ca crize grand mal, care provoacă convulsii. Uneori, crizele focale se pot transforma și în crize grand mal.
Ce Cauzează Epilepsia?
Epilepsia poate apărea din cauza factorilor genetici, anomaliilor congenitale și traumelor la naștere. În plus, mulți factori diferiți, cum ar fi unele boli cerebrovasculare, inflamații cerebrale, traumatisme craniene, hemoragii cerebrale, prezența tumorilor, bolile cu febră mare în copilărie și consumul de alcool, pot juca un rol în dezvoltarea epilepsiei. Cu toate acestea, la mulți pacienți cu epilepsie, cauza crizelor nu poate fi determinată.
Care sunt Simptomele Epilepsiei?
Simptomele comune ale epilepsiei includ tremurături necontrolate ale brațelor și picioarelor, privirea fixă, halucinații de sunet, viziune, gust sau miros și pierderea conștienței. Simptomele epilepsiei care indică dezvoltarea atacurilor de criză includ:
- Tremurături și trepidații necontrolabile
- Furnicături la brațe și picioare
- Mișcări ritmice ale capului
- Corpul devine complet rigid
- Incapacitatea de a răspunde la mediul înconjurător
- Sentimentul că ați trăit momentul înainte (déjà vu)
- Halucinații neobișnuite de miros și gust
- Clipire bruscă și rapidă
Pierderea conștienței, spuma la gură, încleștarea dinților și mușcarea limbii pot apărea, de asemenea, în timpul crizelor de epilepsie.
Ce este o Criză de Epilepsie?
O criză de epilepsie este o afecțiune temporară care apare dintr-o creștere bruscă, anormală și necontrolată a activității electrice în creier. Aceste crize, care pot proveni din diferite regiuni ale creierului, pot afecta nivelul de conștiință, emoțiile, mișcările și percepțiile unei persoane. Crizele de epilepsie pot dura în general de la câteva secunde la câteva minute și pot varia de la o persoană la alta.
Simptomele crizelor de epilepsie variază în funcție de tipul crizei. De exemplu, o persoană poate experimenta pierderea conștienței în timpul unei crize, pot apărea convulsii involuntare sau pot fi experimentate doar scurte perioade de confuzie. Unele crize se manifestă ca convulsii severe care afectează întregul corp, în timp ce altele pot fi limitate la mișcări musculare limitate într-o zonă specifică.
Ce Să Faceți pentru a Preveni Crizele de Epilepsie?
Metodele care pot fi aplicate pentru a preveni crizele de epilepsie sunt posibile prin ajustări în stilul de viață al persoanei și aderarea strictă la planul de tratament recomandat de medic. Iată pașii importanți care pot ajuta la reducerea riscului de crize de epilepsie:
1. Continuați Tratamentul Medicamentos în Mod Regulat
Una dintre pietrele de temelie ale tratamentului epilepsiei este utilizarea regulată a medicamentelor antiepileptice prescrise de medic. Omiterea medicamentelor poate crește riscul de crize. Un medic trebuie consultat înainte de a face orice modificări ale dozelor.
2. Acordați Atenție Programului de Somn
Somnul insuficient este un factor important care poate declanșa crize de epilepsie. Dormitul suficient în fiecare noapte și stabilirea unui program regulat de somn pot fi eficiente în reducerea riscului de crize.
3. Gestionarea Stresului
Deoarece stresul excesiv poate declanșa crize, gestionarea stresului este de mare importanță. Metode precum yoga, meditația, exercițiile de respirație profundă și tehnicile de relaxare pot ajuta la reducerea stresului.
4. Nutriție Sănătoasă și Hidratare
Dezvoltarea unui obicei alimentar echilibrat și sănătos poate ajuta la controlul crizelor. Consumul adecvat de apă este, de asemenea, important. La unii pacienți, dietele speciale, cum ar fi dieta ketogenică, pot ajuta la reducerea crizelor, dar astfel de diete ar trebui aplicate numai sub supraveghere medicală.
5. Evitarea Declanșatorilor
Factorii care declanșează crizele de epilepsie pot varia de la o persoană la alta. Oboseala, luminile strălucitoare, consumul de alcool și unele medicamente pot crește riscul de crize. Cunoașterea propriilor declanșatori și evitarea lor este un pas important în prevenirea crizelor.
6. Controale Regulate
Pacienții cu epilepsie ar trebui să meargă la controale regulate la medic. Eficacitatea planului de tratament, dozele de medicamente și posibilele efecte secundare ar trebui evaluate în mod regulat.
7. Dispozitive Electronice și Lumini Strălucitoare
La unele persoane, în special în cazurile de epilepsie fotosensibilă, luminile strălucitoare și intermitente pot declanșa crize. Timpul de expunere la astfel de dispozitive ar trebui limitat și ar trebui folosiți ochelari de protecție dacă este posibil.
8. Evitarea Consumului de Alcool și Substanțe
Alcoolul și substanțele ilegale pot declanșa crize de epilepsie și pot reduce eficacitatea medicamentelor antiepileptice. Din acest motiv, aceste substanțe ar trebui evitate complet.
9. Măsuri de Siguranță Fizică
Trebuie avută grijă pentru a preveni rănile care pot apărea în timpul unei crize de epilepsie. De exemplu, nu fiți singuri în timpul activităților precum înotul și evitați mobilierul cu colțuri ascuțite în interior.
Aplicarea tuturor acestor pași este importantă pentru a preveni crizele de epilepsie. Cu toate acestea, deoarece situația fiecărui individ este diferită, este necesar să consultați un neurolog pentru a determina cele mai potrivite metode.
Cum Se Diagnostichează Epilepsia?
O descriere bună a tipului de criză este necesară pentru a diagnostica epilepsia. Prin urmare, sunt necesare persoane care au asistat la criză. Boala este urmărită de neurologi pediatri sau adulți. Diagnosticul de epilepsie se bazează pe istoricul crizelor. Din acest motiv, se efectuează mai întâi un examen neurologic. Medicul ia în considerare părțile amintite din experiențe, emoțiile resimțite înainte de apariția crizelor sau diverse simptome în diagnostic. Pot fi solicitate teste precum EEG, RMN, tomografie computerizată și PET pentru a diagnostica pacientul.
Electroencefalografia (EEG) este un test foarte important pentru diagnosticul epilepsiei. Se efectuează un test de electroencefalogramă (EEG) pentru a capta activitatea electrică neobișnuită care poate apărea în creier în epilepsie. Cu acest test, senzori mici sunt atașați la scalp pentru a capta semnalele electrice produse atunci când celulele cerebrale trimit mesaje între ele, iar anomaliile sunt monitorizate.
Cum Se Tratează Epilepsia?
După ce persoana este diagnosticată cu epilepsie, medicul își propune să oprească crizele de epilepsie cu tratament medicamentos. Este extrem de important să se utilizeze medicamentele cunoscute ca medicamente antiepileptice la doza și durata specificate.
În majoritatea cazurilor, crizele pacientului se termină cu tratamentul medicamentos. Cu toate acestea, dacă crizele continuă, pot fi aplicate diferite metode de tratament chirurgical, în funcție de tulburarea focală subiacentă. La astfel de pacienți, opțiunile de tratament non-medicamentos, cum ar fi chirurgia, stimulatorul de epilepsie (VNS – Stimulator al Nervului Vag) și dieta ketogenică apar în prim-plan. Cu chirurgia rezectivă, focarul epileptic este eliminat. Cu chirurgia funcțională sau paliativă, căile de propagare a crizelor sunt separate. Acest lucru reduce frecvența și severitatea crizelor persoanei.
Stimulator al Nervului Vag (VNS)
Stimularea Nervului Vag, cunoscută în rândul publicului ca Stimulator Vagus, Stimulator Epilepsie sau Stimulator Sara, este una dintre metodele alternative utilizate în tratamentul epilepsiei. Stimulatorul nervului vag, care se aplică în general pacienților cu epilepsie rezistenți la tratamentul medicamentos pe termen lung, se aplică în prezent mai mult pacienților care au suferit operații chirurgicale, dar ale căror crize continuă. După aplicare, crizele de epilepsie scad semnificativ. La unii pacienți, crizele se opresc complet. Se bazează pe principiul înfășurării unui electrod în jurul nervului vag, care trece pe lângă artera carotidă în regiunea gâtului, conectându-l la o sursă de baterie și suprimând activitățile anormale din creier cu curenții electrici produși.
Care sunt Factorii de Risc pentru Epilepsie?
Mulți factori pot juca un rol în dezvoltarea epilepsiei. Printre acestea:
- Traumatism cranian
- Tumori cerebrale
- Infecții cerebrale
- Leziuni cerebrale (congenitale sau dobândite)
- Factori genetici
- Tulburări senzoriale sau metabolice
- Epilepsie familială (din cauza anumitor mutații genetice)
Întrebări Frecvente Despre Epilepsie
Pot Apărea Crize de Epilepsie în Timpul Somnului?
Crizele de epilepsie pot apărea la unele persoane în timpul somnului, la adormire sau la trezire. Aceste tipuri de crize sunt denumite în general „crize nocturne.” Crizele nocturne sunt caracterizate prin mișcări bruște de tresărire, poziții ciudate ale corpului sau mișcări ale brațelor și picioarelor, plâns sau țipete puternice și somnambulism.
Care Pacienți cu Epilepsie Sunt Eligibili pentru Stimulator al Nervului Vag (VNS)?
Aplicarea bateriei este potrivită pentru pacienții care sunt rezistenți la tratamentul medicamentos și ale căror crize continuă chiar și după operație. O baterie este implantată la pacienții care încă au crize, în ciuda tratamentului în curs cu cel puțin două medicamente.
Care este Rata de Succes a Aplicării Stimulatorului Nervului Vag?
Aplicarea stimulatorului nervului vag oferă rezultate destul de pozitive la majoritatea pacienților. În timp ce crizele se opresc complet la unii pacienți, s-a observat o reducere semnificativă a crizelor la alți pacienți. Cu toate acestea, la unii pacienți, se observă foarte puțină îmbunătățire sau nu se manifestă niciun efect.
Cum Să Ajutați pe Cineva care Are o Criză de Epilepsie?
Nu încercați să opriți sau să restrângeți mișcările pacientului. Așezați pacientul într-un loc sigur. Îndepărtați pacientul de obiecte ascuțite sau dure care ar putea cauza răni. Slăbiți îmbrăcămintea strânsă și îndepărtați ochelarii, dacă există. Așezați pacientul pe o parte, astfel încât saliva să poată curge și să mențină căile aeriene deschise pentru o respirație confortabilă. Nu încercați niciodată să puneți ceva în gura lor. Mișcările forțate legate de maxilar sunt dăunătoare.
Primul Ajutor în Timpul unei Crize
Nu încercați să opriți sau să restrângeți mișcările pacientului. Mutați pacientul într-un loc sigur. Îndepărtați-l de obiecte ascuțite sau dure. Slăbiți îmbrăcămintea strânsă și îndepărtați ochelarii dacă sunt prezenți. Așezați pacientul pe o parte, astfel încât saliva să poată curge. Nu puneți niciodată nimic în gura lor și nu încercați să le deschideți dinții. Mișcările forțate legate de maxilar sunt dăunătoare.
Articole Academice, Publicații și Conferințe
Aici puteți găsi articolele științifice evaluate colegial ale Prof. Dr. Ersoy Kocabıçak, studiile academice și prezentările de la conferințe despre stimularea cerebrală profundă și tulburările de mișcare.
Sunteți gata să vă discutați cazul?
Trimiteți rapoartele înainte de a călători la Istanbul
Partajați RMN-urile, rapoartele medicale și videoclipurile cu simptome pe WhatsApp. Echipa noastră va analiza informațiile și vă va ghida dacă o evaluare DBS față în față ar putea fi potrivită.
Începeți cu o revizuire remotă a cazului.